Cetatea Principeselor, Cetate care nu a fost niciodată cucerită!

Autor Constantin Butnariu, Revista de Turism

Dacă veți trece vreodată dinspre Brașov spre Sibiu, opriți-vă în Făgăraș. Acolo veți găsi una din cele mai frumoase cetăți medievale, denumită Cetatea Principeselor. Cetatea Făgăraş a trecut, astfel, drept cadou, de la principesa Ana Nadasdy (soţia voievodului Ştefan Mailat), la principesa Maria Christierna (soţia lui Sigismund Bathory), apoi la Doamna Stanca (soţia lui Mihai Viteazu), în continuare la Caterina de Brandenburg (soţia lui Gabriel Bethlen), apoi la Szuszanna Lorantffy (soţia lui Gheorghe Rakoczy I) şi, în fine, la Anna Bornemisza (soţia lui Mihail Apafy), cea care a scris o Carte de Rețete Culinare, după care se gătește și astăzi.

Declarată a treia ca frumusețe între cetățile medievale din Europa, cetatea a fost ”mumă” pentru principi și boieri, ”ciumă” pentru opozanții sistemelor politice.

Cetatea Făgăraş a fost iniţial construită și folosită pentru apărare împotriva atacurilor hoardelor de tătari și otomani. Între anii 1528-1541, Ştefan Mailat, Principele Făgăraşului, transformă cetatea militară de apărare într-un castel senioral fortificat.

Cetatea nu a fost niciodată cucerită prin forța armelor, ci prin vicleșug, Mailat fiind atras într-o cursă, prins și dus apoi timp de 10 ani la închisoarea turcească din Constantinopol – Cetatea celor șapte turnuri, unde este omorât.

În 1599, Mihai Viteazu preia cetatea odată cu numirea sa ca Principe al Transilvaniei și o oferă cadou soției sale, Doamna Stanca, odată cu domeniul Făgăraș.

În anul 1657, principesa-consoartă Zsuzsanna Lorántffy (soția principelui Gheorghe Rákóczi I), stăpână a Cetății Făgărașului, a înființat prima școală (de nivel mediu) cu limbă de predare română, la Făgăraș, care a funcționat sub patronajul principesei.

După trecerea Transilvaniei în stăpânirea habsburgică, în 1696, Cetatea Făgărașului a fost preluată de austrieci și a devenit cazarmă, începând din 1699, și închisoare militară.

În 1721, Făgărașul a devenit sediu al Episcopiei Române Unite cu Roma (greco-catolică), reședința episcopului fiind la etajul întâi al aripii de sud a castelului. Însă episcopul Ioan Giurgiu Patachi a preferat să locuiască la Castelul Brukenthal de la Sâmbăta de Jos, iar Inocențiu Micu-Klein și-a mutat reședința episcopală, printr-un schimb de proprietăți, de la Făgăraș la Blaj, în 1737.

Între 1948 și 1960, cetatea a servit de închisoare pentru oponenții sistemului comunist, Făgărașul devenind una din închisorile Gulagului românesc.

CE POȚI VIZITA LA CETATEA   FĂGĂRAȘ ?

O mare atracţie a cetăţii este garda formată din zece străjeri (pedestraşi cum li se spunea în urmă cu câteva secole). Soldaţii poartă armuri şi vor face schimbul de gardă în fiecare sâmbătă şi duminică la ora 11.00.

Costumele sunt cât se poate de autentice şi sunt copii fidele ale celor care au existat în secolul al XVII-lea. Au fost realizate după schiţele existente la muzeul cetăţii din Făgăraş.

În anul 2017 a fost redeschisă pentru prima dată după 50 de ani Sala Tronului, care are mai multe încăperi şi este impresionantă, fiind amenajată aşa cum a fost ea în perioada de glorie a edificiului. Aici au fost primiţi zeci de regi şi regine din toată lumea. Au fost aduse 67 de jilţuri şi candelabre, toate aparţinând stilului renascentist. Tot mobilierul a fost făcut la comandă, iar investiţia s-a ridicat de 1,3 milioane de lei.

La Făgăraş se poate vedea acum şi temutul instrument de tortură Fecioara de Fier, o cuşcă de metal, care avea în interior un sistem cu mai multe cuţite. În momentul în care cuşca era închisă, ţepuşele străpungeau trupul celui condamnat la moarte.

Muzeul Cetății Făgărășului „Valer Literat” care găzduiește colecții importante de artă, etnografie, arme, cărți, obiecte de cult, este afiliat muzeului Brukenthal din Sibiu. De asemenea aici se regăsește și Biblioteca Municipală, Octavian Paler.

Tarife si orar

Turiștii pot avea ghid pentru un grup de minim 15 persoane, sau pot primi ghid audio in limbile româna, engleză, maghiară, germană și franceză.

Biletul de intare este 15 lei pentru adulți, iar copiii, elevii, studenții, pensionarii 7 lei.

Orarul de vizitare: Perioada verii (1 iunie – 30 septembrie) de marți până vineri 8-19 / sâmbată, duminică 10-18 / luni- inchis

Perioada de iarnă (1 octombrie- 30 mai)  luni 12-16, marți până vineri 8-17, sâmbătă, duminică 9-17.

Ce mâncăruri erau servite la Curtea Principesei Făgărașului ?

Într-o Transilvanie ruinată de taxe turcești, fără cartofi și porumb, dar bogată în domenii de vânătoare și importuri masive de condimente, prânzurile festive de la curtea princiară reflectau, în cele 12 feluri de mâncare, o abundență care întrecea orice fel de așteptări. În Cetatea Făgăraș existau trei tipuri de bucătării: săsească, maghiară și românească. Condimentele erau la mare preț și se țineau sub cheie, fiind foarte valoroase . Din Cartea de Bucate a Principesei Ana, reiese că se mânca foarte multă carne la vremea respectivă, în special de la ,,animalele cu patru picioare”. Predomina vita, apoi pasărea, mielul, peştele, broaștele şi numai apoi porcul. Brânzeturile, legumele și fructele erau asociate la mesele copioase de carne iar vinul se consuma în cantități imense, produs în viile din jur sau adus din Țara Moldovei sau din Țara Românească. Se producea și bere de casă, însă aceasta era doar pentru consumul clasei de jos.