MANIFEST
(așa-zișilor istorici și lingviști „Români“)
De ce vă este frică grea de Geți ?
De ce’i tot neglijați în manuále ?
’Mi-e sufletul îmbodolit de jale ,
stă ínima ’mi de of să se răscoale…
Absurdu ’i : òchi aveți dar nu vedeți !
–
Contemporanii lor , vorbind de Goți
că se mândreau cu-obârșiile Gete ,
vă par „neștiutori“ , cu minți „încete“ ,
aibând „confuzii“ ,nu păreri concrete !
De ce’i dezmoșteniți pe stră-nepoți ?
–
Pe vechi Pelàsgi de ce îi urgisiți ?
De ce’i lăsați în umbra ne-științei ?
Nici că vă mústră geana conștiinței ,
când propria sămînță a ființei ‚
’o renegați cu zel !… Și’o pervertiți !!
–
Ați decretat drept îndoielnic myth
prea-sfînta țárină – Hiperboreia !
( La fel ați judecat ’o și pe Troia… )
Dar care vă e ținta ? Dar nevoia ,
de vă ’nclinați dușmanului ? Vo…mit !
–
În schimb îi prea-măriți pe-acei Romani
ce „ne-au trecut prin gládiu fecioria“,
ce ne-au furat și aurul și glia
mânați de-o calitate : lăcomia…
V’au amăgit cu slujbe ? Sau cu bani ?
–
Și mai ales pe-un pederast , Traian ,
ce’l osândea pe băiețel rușinii ,
ce omorà plin de nesaț Creștinii
și’și atacà neostoit vecinii…
Halal „stră-Moș“ ați inventat… Tiran !
–
Ne porecliți cu scârbă „dacopați“…
Citirăți oare voi „Memento Móri“ ?
Bolnavi nu suntem noi , Nemuritorii ,
ci ’cei de‒Limbă,‒Țară‒trădătorii !
De stră-Bunici n’o să muriți iertați !
–
De ce’i numiți anume „Bizantini“
pe-acei stră-Buni ce’n veacuri rezistară
cu spor invaziilor din afară ?
Románia ’și numeau propria țară !
ei înșiși își spuneau că’s Romeìni !
–
Cu sârg bătutu-v’ați de toate joc…
De etimologie , bunăoară…
De seamănă cu altă vorbă chioară ,
la voi , străína ’i ’cea originară !
Ci pare că nu vi’i de-ajuns deloc :
–
când nu găsiți aiúrea vr’un cuvînt
notați „origine necunoscută“ !
Că biet’ țăranu’ toate le ’mprumútă…
Mai bine ar voì să bea cucută
decât să’și piardă slovă… Sau pămînt !
–
Spurcat-ați î́nsuși numele Rumân
făcându ’l serv în propria sa casă…
(Conform chiar DEX-ului !) Nici că vă pasă !!
Mă mir și Dumnezeu cum de vă lasă
să viermuiți cu ífos de jupân !…
–
Și peste poate tinerii ’s prostiți
de-argumentáțià-vă cu pretenții
de universitari , ce’și úmflă cenții ,
tot-ascunzându ’și mấrșave intenții…
Blestemul Geților , argați năimiți ,
–
vă va ajunge până și’n mormânt !
Copacul va uità toporul oare ?
Iertá-se-va vreodată o trădare ?
Niciúnde n’o să vă găsiți scăpare !
ZaMólSe-aveá-va últimul cuvînt !!