Articol apărut în CERTITUDINEA Nr. 92
În Franța, „portretul” Republicii este ilustrat de chipul unei femei simbolice, frumoasă și impunătoare, care are pe cap o bonetă frigiană. Ea poartă numele de „Marianne” și reprezintă simbolul libertății, al familiei și al maternității. Prima „Marianne” a fost ipostaziată de Eugene Delacroix în tabloul „Libertatea conducând poporul”. Începând din secolul trecut, în fiecare an, se comandă unui sculptor un bust (de fiecare dată altul) al unei femei tinere și frumoase care să reprezinte Franța în anul respectiv. Portretul e multiplicat și distribuit apoi de statul francez pe tot teritoriul național. Printre femeile celebre care au fost „Marianne” se numără Brigitte Bardot (în 1968), Mireille Mathieu (1978), Catherine Deneuve (1985), Laetitia Casta (2000), Sophie Marceau (2012) etc.
Modelul „Marianne” a fost exportat în SUA în 1886, prin Statuia Libertății, realizată de sculptorul Frederic Auguste Bartholdi și inginerul Gustave Eiffel (care a construit armătura de oțel) și ridicată în mica insulă Liberty Island din New York, la sud-est de Manhattan.
România a creat, după modelul francez, propria „Marianne”, realizată de pictorul evreu/maghiar Constantin Daniel Rosenthal, unul dintre cei mai mari patrioți români pașoptiști.
De fapt, el a creat două prototipuri picturale: „România Revoluţionară” și „România rupându-și lanțurile pe Câmpia Libertății”, în ambele având-o ca model pe Maria, soția lui C.A. Rosetti.
Tot Daniel Roshental este și autorul primei statui de for public din România, intitulată „Statuia Libertății” sau „România Deliverată”, inaugurată în ziua de 23 iunie 1848 în Piața Vorniciei din București. Statuia, în stil neoclasic, reprezenta o alegorie a ideilor pașoptiste, sub chipul unei femei ținând în mâini o cumpănă și o cruce. Dar, de frica unei intervenții a trupelor otomane sau rusești, caimacamul conservator Emanoil Băleanu a dispus ca, în noaptea de 28 spre 29 iunie 1848, statuia să fie distrusă. Și distrusă a rămas, până în ziua de azi.
În România, neexistând cultura simbolului, prototipurile create de Daniel Rosenthal nu au fost reânnoite de-a lungul timpului. O nouă Românie emblematică, având chipul unei femei frumoase, a îndrăznit să conceptualizeze artistul francez de origine română Adrian Costea, pe coperta cărții „Eternelle et Fascinante Roumanieˮ.
Tânăra de pe copertă, de a cărei frumusețe nu s-a putut atinge nici cristian tudor popescu, va rămâne, definitiv și irevocabil, peste tot în lume, acolo unde a ajuns, imaginea emblematică a acestei țări, atâta timp cât cartea va supraviețui în bibliotecile planetei. Iată de ce coperta cărții „Eternelle et Fascinante Roumanieˮ nu este o „poză”, cum spunea, într-o emisiune tv, cristian tudor popescu, ci un concept. Este o „Marianne” a „eternei și fascinantei Românii”. Iar numele ei este LAURA.
Ziarul românilor din Andalucía 