
Într-o zi de 16 iulie, acum 757 de ani (1264), a fost datat primul document care menţiona Bistriţa (judeţul Bistriţa-Năsăud) ca oraş de meşteşugari şi negustori, având însă existenţa anterioară invaziei tătarilor.
Numele actual al oraşului are la origine cuvântul slav „bistro” („repede”), aşa cum apele repezi se numesc de obicei „Bistriţe”.
Numele aşezării, ca şi alte elemente lingvistice, presupun o convieţuire mai îndelungată a unor elemente slave cu populaţie autohtonă de origine romano-slavă.
În a doua parte a secolului al XIII-lea, la această dată, Papa Urban al IV-lea pomenea într-un document în limba latină ţinutul „Bistriche”, adică Bistriţa.