Av. Cristiana Uzună

Cronica unei lansări de carte românească la Madrid

“BĂTĂLIA PENTRU VIITORUL ROMÂNIEI – Gândurile unui român la vârful NATO” – Mircea Geoană,Secretarul General Adjunct al NATO

O dimineață obișnuită de februarie când nu știi cum să te grăbești ca să ajungi cât mai repede la instanță. Sună telefonul și nu te uiți să vezi cine este, răspunzi aproape automat. Surpriză: auzi vocea galantă a lui Mircea Geoană care îți dă binețe și te întreabă ce mai faci, dacă ești bine, iar la final, aparent lipsit de importanță, dacă ai liberă agenda pentru data 28-29 februarie 2024. Evident că nu este nevoie să verifici, știi că te vei organiza, astfel încât să fii disponibilă în acele zile. Și așa afli că Mircea Geoană dorește să își lanseze cartea “BĂTĂLIA PENTRU VIITORUL ROMÂNIEI. Gândurile unui român la vârful NATO” la Madrid. Iar când ți se spune că locația va fi prestigioasa Fundație ORTEGA-MARAÑON din Capitala Spaniei, în plus ți se solicită să fii moderatoarea acestui eveniment de înaltă ținută, trebuie să mărturisesc că pe moment îți cam piere vocea. Parafrazându-l pe marele nostru Creangă, nu știu alții cum sunt, dar eu când trebuie să mă aflu în mijlocul comunității românești din Madrid pentru a prezenta o carte cu un autor special, mă emoționez și la început chiar mă întreb dacă sunt capabilă să fac asta. Îmi dau un vot de încredere pe negândite și accept provocarea. Mi se pare mai ușor să merg în fața instanței decât să fiu în fața românilor noștri, întrucât știu că privirea lor este un scrutin mai greu de câștigat decât cel al unui magistrat.

Ai acceptat invitația de a modera și vine ziua lansării de carte… o vreme mai rece decât de obicei în Madrid, ceasul bate orele 18:15, iar pe poarta Fundației intră mașina cu antemergător a Secretarului General Adjunct al NATO, românul Mircea Geoană. Îl așteptăm comme il faut cu o delegație de primire: subsemnata, Însărcinatul de Afaceri al Ambasadei României, doamna Raluca-Maria Mihăilă, directoarea Fundației ORTEGA-MARAÑON, doamna Lucia Sala Silveira și directoarea pe probleme internaționale a Fundației, doamna Noemi Cueto Fernández-Peña pentru a îi face turul oficial al edificiului (a cărui renovare s-a realizat recent sub patronajul MS Regele Filip al VI-lea al Spaniei) și pentru a semna în Cartea de Onoare. Cunoscându-l de 20 ani pe domnul Mircea Geoană, intuiam ce surpriză plăcută vor avea doamnele de la conducerea Fundației… când a început să le vorbească într-o engleză impecabilă, să facă o scurtă istorie a relației diplomatice dintre cele două state cu punctul de plecare chiar de la etnogeneza poporului român: cucerirea Daciei de către împăratul roman Traian, care era originar din Hispania, provincia Bética, orașul Itálica (undeva în apropierea Seviliei de azi), trebuia să vezi cum se schimba mina și cum se lumina chipul celor două reprezentante ale Fundației spaniole. Iar când, Mircea Geoană a făcut și câteva observații de ordin arhitectural în ceea ce privește clădirea istorică, succesul era asigurat: o intrare cu impact în inima unui loc emblematic al lumii intelectuale și diplomatice din Spania. Aici, am intervenit subtil, și le-am explicat doamnelor că „vinovată” de aceste cunoștinte specifice, este fără urmă de tăgadă soția domnului Geoană, Mihaela, care a studiat arhitectura la București și care are un simt estetic deosebit. Se semnează în Cartea de Onoare, se face schimbul de cadouri protocolar și poza oficială ca o piedică în calea uitării.

Coborâm treptele, vizităm fabuloasa bibliotecă a filozofului Ortega y Gasset, după care pașii se îndreaptă grăbiți către Sala „María de Maetzu” a Fundației care era plină ochi: o mică Românie reunită în jurul unei cărți, și mă refer la reprezentanții statului: Ambasada României la Madrid, Consulatul General al României Institutul Cultural Român, Profesorii-membri ai Programului Limbă, Cultură și Civilizație Românească (LCCR), reprezentanți ai Corpului Diplomatic și Consular a căror inimă bate și românește, mediului academic, cultural și de afaceri, cultelor de limba română din Spania, mediului asociativ, partide politice, ai presei și comunității românești, ce veniseră din toată Spania pentru a fi în acea seară alături de invitatul nostru.

Îi salutăm pe oameni și urcăm pe scenă pentru a începe discuția… s-a aplaudat cu generozitate, iar după cuvintele de introducere am început să vorbim despre carte, despre ce înseamnă să fii român, despre diaspora, despre viitor… O conversație fluidă, vie, în care s-au recunoscut și greșeli din trecut… un exercițiu de sinceritate făcut în fața românilor care veniseră să îl vadă în carne și oase pe Mircea Geoană la Madrid, să îl întrebe când a scris această carte și de ce… la care răspunsul a venit uimitor de simplu: în pandemie, când un glob întreg era blocat de acea realitate care părea neverosimilă, Mircea Geoană s-a refugiat în scris și a început să scrie o carte. La început, o gândise pentru străini, într-o limbă de circulație internațională, după care și-a dat seama că aceste gânduri vrea să le adreseze în limba română conaționalilor săi. Iar titlul se explică singur: bătălia pentru viitorul României văzută prin ochii minții unui român care a avut privilegiul unui destin de sfere înalte ale puterii mondiale și care ne transmite și nouă, celor de la firul ierbii, cum se vede România în acele zone de aer rarefiat, care sunt punctele ei forte, care sunt vulnerabilitățile sale și cum pot fi acestea acoperite.

În mod voit nu dau mai multe detalii, pentru că răspunsurile la întrebările firești pe care vi le puneți se află în interiorul acestei cărți pe care vă invit să o cumpărați online de la editura LITERA. Nu vreau să vă răpesc, ci doar să vă incit curiozitatea intelectuală. Sunt pagini care se citesc ușor, personal mi-au plăcut cele care se refereau la EDUCAȚIE, iar relatarea discuției pe acest subiect cu Jacques Attali – o minte strălucită ce i-a consiliat pe toți Președinții Franței: de la Mitterand la Macron – voi încerca să o rezum în câteva cuvinte aici. Cheia succesului sau a insuccesului din viitorul care bate ușă va depinde de capacitatea de a reuși de a adapta sistemele de educație, cercetare și inovare noii lumi generate de revoluția tehnologică. Concluzia dialogului dintre cei doi este că de vom continua cu declinul sistemelor de educație, vom asista la o tiranie a ignoranței. Neglijarea educației este drumul cel mai scurt spre ratarea viitorului unei națiuni.  Cât de adevărat, nu-i așa? Parcă trăim deja această realitate…

Când s-a aflat de acest eveniment și că eu îl voi modera, am început să primesc multe mesaje. Majoritatea frumoase: unele amabile, altele de susținere. Însă, au fost și persoane ușor malițioase, care m-au întrebat retoric dacă Mircea Geoană face vreo referire la PSD în cartea sa… fiind convinși că nu a scris niciun cuvânt desprea acea parte din destinul lui politic… celor din tribune, cum le place singuri să își spună, le sugerez să recitească mai atent cartea… că tot vorbeam de educație, este reamintit cu subiect și predicat Pactul pe Educație asumat de Mircea Geoană în calitate de lider PSD în 2005.

Ca în viața fiecăruia dintre noi, sunt etape și etape. Iar această carte privește către viitor neuitând o clipă de trecut. Este despre reflecțiile și autoreflecțiile unui român la vârful NATO, locul unde mulți vor să ajungă, dar – din păcate pentru ei – acest lucru nu se va întâmpla curând. Pentru că politica mare nu este o joacă fără reguli, ci un joc cu norme precise, pe care dacă le stăpânești, ești respectat și tratat ca atare. Dacă nu, ți se întoarce brusc spatele și te trezești vorbind singur printre scaune… cum am văzut de atâtea ori, din păcate, în ultimele decenii că s-a întâmplat cu mulți Lideri care ar fi trebuit să reprezinte cu onoare, cinste, demnitate și loialitate România în lume, dar care -însă- au ratat întâlnirea cu istoria și a căror factură integrală o plătim cu toții azi. Atât cei din diaspora, cât și cei din Țară deopotrivă, pentru că suntem cu toții împreună NAȚIUNEA ROMÂNĂ. Oriunde ne-am afla, ne cunoaștem pe sine, știm unde au germinat rădăcinile noastre, unde am devenit un popor și cum azi suntem o națiune indiferent de locul geografic unde trăim. Suntem NAȚIUNEA  ROMÂNĂ care se află într-un punct de cotitură în destinul ei istoric: încotro mergem, ce cale vrem să urmăm, pe cine învestim cu încrederea noastră? Sunt întrebări corecte și nu ne (mai) permitem luxul unor opțiuni greșite…  vom fi mâine rezultatul alegerilor bine cântărite de azi. Aceasta este adevărata moștenire pe care o vom lăsa generațiilor următoare: că am acționat responsabil în vremuri complicate, salvându-ne pe noi, pentru ei.

Cristiana Uzună este avocat cu o experiență profesională europeană de 20 de ani fiind membru activ atât în Baroul București, cât și în Baroul Madrid. Crede că folosindu-ne inteligența nativă putem proteja interesele Națiunii Române în toate organizațiile internaționale din care facem parte ca stat-membru, cu deosebire în cadrul Uniunii Europene și în NATO. Militează constant atât pentru respectarea drepturilor și libertăților cetățeanului, cât și pentru transparența decizională și instituțională a administrației publice. Patriotismul înseamnă pentru avocata Cristiana Uzună, în primul rând, să vorbești corect limba română, să îți cunoști istoria, să protejezi cultura și credința. Doar așa poți un bun român.