Criza afgană creează în Europa două tabere ce se confruntă asupra potențialei crize a refugiaților. Odată cu retragerea finală a trupelor din Afganistan, presupusa criză umanitară și valul de refugiați care rezultă din aceasta amenință să împartă din nou UE în două blocuri mari: cea a celor care vor să arate o față umanitară, ce încearcă să își asume angajamente concrete și să stabilească cotele și distribuțiile refugiaților, și cea a țărilor în favoarea protejării granițelor, temându-se că orice gest de deschidere ar putea provoca un efect de apel care ar face să reapară vechile fantome.

   Lupta a devenit evidentă în această lună în pregătirea reuniunii extraordinare a miniștrilor UE de Interne și Justiție, care va avea loc marți în Bruxelles. Cei douăzeci și șapte abia au ajuns la un acord minim cu privire la textul declarației comune pe care intenționează să-l aprobe în timpul ședinței. Deocamdată, au câștig de cauză apărătorii protejării granițelor Europei: Austria și Polonia, susținute de restul blocului Visegrad, consemnează astăzi EL PAIS.

  După o primă reacție marcată de solidaritate și cuvinte bune, este timpul pentru politică. Iar în capitala europeană momentan tonul este de o duritate remarcabilă. „Pe baza lecțiilor învățate, UE și statele sale membre sunt hotărâte să acționeze împreună pentru a preveni reapariția mișcărilor migratorii ilegale necontrolate pe scară largă cu care s-au confruntat în trecut”, spune cea mai recentă versiune a textului, pentru care încă trebuie să se primescă aprobarea miniștrilor. Pe scurt, Europa nu vrea să audă de o nouă criză a refugiaților in preajma apropiatelor alegeri din Germania și Franța. „Stimulentele pentru migrația ilegală ar trebui evitate”, continuă declarația, care propune consolidarea sprijinului pentru „țările vecine ale Afganistanului pentru a se asigura protecție celor ce au nevoie cu adevărat în regiune”.

 Adică, să nu ajungă în Europa.

A consemnat, Lavinia Bejinaru

Sursa: El Pais, 31 august 2021

Foto: El Pais